Parenting sensibil şi inteligent

Să ne înțelegem pe noi înșine, pentru a crește copii fericiți

Am atât de multe amintiri profunde – unele frumoase, altele dureroase – care mă alcătuiesc și îmi ghidează felul de a fi, încât mi-e greu să mă deconectez mental de la ele și să descopăr ce aș fi fără ele.

Mi-am pus problema de multe ori în ce măsură mă afectează amintirile mele ca mamă. Cât de mult evit să repet în viața copilului meu ceea ce mi-a făcut mie rău și câte dintre bucuriile pe care i le fac vin să compenseze propriile mele dorințe neîmplinite în copilărie.

Cum să fii prezent cu totul

Volumul “Parentaj sensibil și inteligent” este semnat de Daniel Siegel (cu care probabil ești deja familiarizată) și Mary Hartzell, specialistă în dezvoltarea copilului și educator parental. Am înțeles foarte mult despre modul în care creierul nostru funcționează – atât la vârsta copilăriei, cât și la vârsta maturității, dar și despre cum putem să ne punem mintea la contribuție pentru a fi mai prezenți în sens real în viața celor mici. Totul pornește de la reîntâlnirea conștientă cu noi înșine, încă de când eram mici. Să rememorăm lucrurile trăite fără patos, fără să ne lăsăm definiți de trecut, ci pentru a înțelege mai bine cum și ce suntem. Doar în acest fel, eliberați conștient de propriile traume mici sau mari, putem să ne conectăm curat și deplin cu copiii noștri. Putem tria ce a fost bine și ce dorim să schimbăm în tiparul nostru de parenting.

O combinație unică

Fascinația acestei cărți vine în mare măsură din alăturarea experiențelor atât de diferite ale celor doi autori. Siegel, psihiatru cu experiență clinică și studii este flancat de experiența și înțelepciunea unei educatoare de grădiniță care are în minte tabloul vieții copiilor de zi cu zi, cu toate frustrările, bucuriile și trăirile lor. Este acea parte a vieții unui copil la care nu avem acces noi, părinții și pe care ne-am dori să o cunoaștem. De fapt, această dorință de cunoaștere este bidirecțională. Are legătură cu starea de conectare reală a părintelui cu copilul și a copilului cu părintele său. Încă de la cele mai mici vîrste, copilul simte și reacționează la apropierea și la starea de a fi cu adevărat. Însă niciun părinte nu poate oferi comunicare conjugată tot timpul, iar copiii sunt diferiți. Unii sunt ușor de intuit și de mulțumit, alții nu, fiind nevoie de un efort imens pentru a-i face să se simtă înțeleși și reconfortați. Chiar dacă simțim că, dintr-un motiv sau altul, am rupt o legătură, am făcut o greșeală în relația cu copilul, este important să ținem minte și să îi arătăm și lui că legăturile se repară prin reconectarea vindecătoare. Cheia pentru reconectarea cu altcineva (copil sau adult) stă în conectarea cu sine, cu propria copilărie. De la cum să refuzi să dai copilului înghețată înainte de cină (fără să provoci frustrare), până la cum să vindeci suferințe greu de înțeles: cartea este un prilej de învățare pe care îl datorezi copilului tău.

Legătura dintre afectiv și biologic

Atașamentul dintre noi și copiii noștri trebuie să fie solid și satisfăcător. Un părinte care trimite spre copilul său mesaje de atașament nesigur sau ambivalent îi trasează acestuia tipare comportamentale cu efecte atât la nivel biologic (copilul are dificultăți în reglarea emoțiilor, în folosirea gîndirii logice necesare la școală din pricina integrării neuronale deficiente) cât și probleme legate de interacțiunea socială (poate deveni agresiv, comunică greu, nu se integrează, îi este teamă). Desigur, nu creăm voluntar aceste tipare de atașament vicioase. De reagulă, ele apar pentru că ducem mai departe ceea ce ni s-a servit afectiv în propria copilărie. Exemplele reale descrise în volumul “Parentaj sensibil și inteligent” fac mai simplu de abordat propria noastră minte, ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează creierul, amintirile, de ce ne simțim uneori actori în propriile noastre vieți și cum să facem pentru a trăi pur și simplu, intens și autentic.

Comunicare pozitivă

Mare parte din soluția pentru un tablou de familie liniștit, armonios și lipsit de tensiuni vine din înțelegerea greșelilor și din a preveni situațiile cu potențial negativ. Comunicarea pozitivă face diferența între un mic dejun plăcut, în familie, și unul care se lasă cu lacrimi, țipete (înăbușite sau nu) și stare proastă care încarcă în egală măsură toți membrii familiei, mici și mari. Empatia, atenția și inteligența sunt instrumentele de care ne putem folosi pentru a ne crește copiii fericiți și echilibrați, iar această carte îți deschide ochii cu o franchețe delicată.

Prescolar » Parenting

Article apreciere

Current rating: 5 (Average of user opinions)